Turul “mic” al Maramuresului

Baia Mare – Surdesti – Budesti – Barsana – Memorialul durerii Sighetu Marmatiei – Cimitirul vesel Sapanta – Negresti-Oas – Seini – Baia Mare

Biserica din Șurdești

Biserica din Surdesti

Biserica de lemn din Surdesti, greco-catolica, dedicata Sfintilor Arhangheli, a fost construita în 1721 de meșterul Ion Macarie. Biserica se distinge prin dimensiunile impresionante ale turnului ridicat peste intrare. Inălțimea turnului fiind de 54 m , iar inaltimea totala este aproximata la 72 m, ceea ce o aseaza printre cele mai inalte constructii sacrale de lemn din Europa si din lume. Biserica este inclusa din anul 2004 in lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Pictura interioara a bisericii dateaza din 1783. Altarul a fost pictat de catre zugravul Stefan, naosul de catre zugravul Stan, iar pronaosul probabil de catre un ucenic al acestuia din urma.

Biserica Budesti-Josani

Budesti este situat pe valea Cosaului, la 25 km sud de Sighetu Marmatiei, mergand pe drumul DN 18 pentru 12 km si apoi pe DJ 109 F. Biserica este faimoasa pentru obiectele care au apartinut a doi luptatori pentru libertate impotriva habsburgilor austrieci: haina de curier a lui Pintea Viteazul si steagul lui Ferenc II Rakoczi, un nobil transilvan. De asemenea, exista icoane pictate pe lemn sau sticla din secolele XV-XVII.Pe una din ele se afla o inscriptie în slavona: “Aceasta icoana a fost facuta de prea-pacatosul Gheorghe”. Este una din cele opt biserici inscrise pe Lista Internationala a Mostenirilor a UNESCO.

Biserica Budesti-Josani

Manastirea Bârsana

Manastirea Bârsana este situata in localitatea Bârsana din judetul Maramures la 20 de kilometri de Sighetul Marmatiei si poarta hramul “Soborul Sfintilor 12 Apostoli”. Constructia actualei manastiri a inceput in 1991 si a fost finalizata in anul 1993.Biserica de lemn din cadrul actualului complex monahal Bârsana are 22,57 metri lungime, 12,20 metri latime si 57 de metri inaltime fiind una dintre cele mai inalte constructii de lemn din Europa. Aceasta biserica nu trebuie insa confundata cu vechea biserica de lemn inclusa pe lista patrimoniului mondial UNESCO care este situata pe vechiul amplasament al Manastirii Barsana.

Manastirea Sapânta-Peri

Manastirea Sapanta Peri a fost infiintata in anul 1997, in hotarul satului Sapanta, din dorinta de a reinnoda traditia istorica a vechii Manastiri Sfantul Mihail, din Peri – Maramures, astazi pe teritoriul Ucrainei. Distrusa la inceputul secolului al XVIII-lea, Manastirea Peri a constituit un important centru bisericesc si cultural. Ctitorie a voievozilor Dragosesti, manastirea Sapanta Peri a fost supusa in anul 1391 sub jurisdictia directa a patriarhului de Constantinopol. Ctitorita de parintele paroh Grigore Lutai, Manastirea Sapanta Peri a primit, din anul 2005, o obste de maici, care a continuat lucrarile de constructie incepute anterior.

Manastirea Sapânta-Peri

Muzeul Maramureșului

Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei este un muzeu zonal având ca arie de reprezentare provincia istorica Maramures. Muzeul functioneaza ca un complex muzeal cu dominanta etnologica (muzeu cu expunere pavilionara si muzeul in aer liber) dar si cu sectii de istorie-arheologie, istoria culturii si memorialistica, stiintele naturii, galerie de arta si mai multe conservari “in situ” ca puncte muzeale în principalele subzone ale Maramuresului.

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei

Fundatia Academia Civica a preluat ruina fostei inchisori in 1993, in vederea transformarii ei in muzeu. Proiectul-cadru a fost prospus Consiliului Europei de Ana Blandiana. Pentru realizarea acestuia trebuia pe de o parte organizata strangerea fondurilor indispensabile reabilitării cladirii, iar pe de alta parte realizarea unei bănci de date necesare crearii muzeului. Prin efortul material al Fundatiei Academia Civica si prin travaliul stiintific al Centrului International de Studii asupra Comunismului, ambele aflate la Bucuresti, fosta inchisoare a devenit primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Fosta inchisoare este astazi decorul-cadru pentru ceea ce s-a intamplat in timpul comunismului in România si in celelalte tari din Centrul si Estul Europei. In fiecare celula a ei, transformata în sala de muzeu, se g?seste un detaliu tematic sau cronologic al malformatiei politice care a adus suferintă si moarte – in interiorul sau in exteriorul zidurilor de închisoare – de-a lungul secolului XX european.

Cimitirul vesel de la Sapanta

Faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din viata si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele cruci exista chiar versuri in care sunt amintite, deseori cu nuante umoristice, persoanele respective.Cimitirul isi are originea in cateva cruci sculptate de Stan Ioan Patras. Astfel, in 1935, Patras a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 incoace, intreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu in aer liber de natura unica si o atractie turistica.

Ineditul acestui cimitir este diferentierea fata de majoritatea culturilor popoarelor, care considera moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, caracterul aparte a acestui cimitir a fost pusa in legatura cu cultura dacilor, a caror filosofie era bazata pe nemurire si pe consideratia ca moartea era un motiv de bucurie, persoana respectiva ajungand intr-o alta viata, mai buna.
Un celebru epitaf mai “special” este:

Sub aceasta cruce grea
Zace biata soacra-mea
Trei zile de mai traia
Zaceam eu si cetea ea
Voi care treceti pa aici
Incercati sa n-o treziti
Ca acasa daca vine
Iarai cu gura pa mine
Da asa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a inturna
Stai aicea draga soacra-mea

Excursie Turul mic al Maramuresului

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii